Ce sunt sataniștii?

Satanismul este o religie bazată pe Biblia Satanică şi filozofia Bisericii lui Satan, fondată de Anton Szandor LaVey. În această religie Satan devine un simbol pozitiv, arhetip al sinelui şi al egoismului. Deşi este asociată în cultura populară cu ritualuri ce au în prim plan violenţa şi cruzimea, filozofia Bisericii Satanice are la bază următoarele caracteristici:

Individualismul fundamental, bazat pe conceptul nietzschean că individul este singurul responsabil pentru viaţa sa şi că trebuie să se ridice peste perceputa conformitate a maselor pentru a găsi o cale în viaţă. În acest sens, satanismul fiind influenţat de libertarianism, LaVey declară că „sataniştii sunt născuţi nu făcuţi... au o boală numită independenţă”. De asemenea, sataniştii se opun religiilor care plasează oamenii într-un raport de subordonare faţă de zei (creştinismul, islamul, iudaismul etc.).

Denumirea curentului religios satanist porneşte de la „Satan”, adversarul spiritual al demiurgului din tradiţia religioasă iudeo-creştină, nume folosit pentru a simboliza respingerea de către satanişti a principiilor majore ale religiilor iudeo-creştine.

Simbolul Satan – în religia satanistă nu este zeu, ci doar un simbol pentru dumnezeu, care la rândul lui este performat şi satisfăcut de satanistul însuşi. LaVey propune că toţi zeii sunt creaţii ale credincioşilor şi că în acest fel veneraţia zeilor este prin extensie, veneraţia creatorului acestor zei (credinciosul). O dogmă a satanismului este: „Eu sunt dumnezeul meu”. Cel mai important eveniment din calendarul satanic este ziua de naştere a credinciosului, aceasta reprezentând şi naşterea dumnezeului său. Un fapt surprinzător despre satanism este că Satan, perceput ca „diavol” în cultura populară, nu este venerat, fiind considerat doar un arhetip literar care este un exemplu de opoziţie faţă de umilinţă şi credinţă. În religia satanistă laveyană, cultul „diavolului” este văzut ca fiind doar o inversare a creştinismului şi o înţelegere greşită a satanismului.

Categoriile satanismului:

Satanismul este împărţit în trei categorii principale:

• Satanismul Tradiţional care afirmă că rădăcinile satanismului se trag din Egiptul Antic.
• Satanismul Rebel care spune că Satan are nevoie de o pisica moartă, un mormânt profanat, o tăietură pe mâna tinerei de 17 ani sau un ritual perfect realizat în nişte condiţii groteşti.
• Satanismul Modern care promovează individul şi nu faptul că omul este nesemnificativ, slab şi dependent de supranatural. Ei consideră că apartenenţa de supranatural şi implicit de o Biserică, presupune mult prea multă bătaie de cap având în vedere că "Nimic nu este real (Totul este permis)" (Phil Hine, Magia Haosului). Satanistul Modern nu neagă munca strămoşilor noştri precum face un fanatic, ci el îmbrăţişează fiecare idee valoroasă, cultura şi magia, dar refuză să fie condus de legile unui "preistoric" (ex. Iisus).

Valorile satanismului sunt în satanist drept pentru care ritualurile sataniste afirmă puterea simbolului satanic în inteligenţa, isteţimea şi cultura individului.

Satanismul nu înseamnă venerarea lui Satan.

Venerarea lui Satan nu este o parte esenţială în satanism. Nu trebuie să îl venerezi pe Satan pentru a fi un satanist. Ideea din spatele satanismului este să devii cât mai bun şi să faci ceea ce te face fericit şi te binedispune. Atât timp cât urmezi calea satanistă în viaţă, te poţi numi satanist.

Satanismul este venerarea propriei persoane. Termenul "satanist" a fost prima dată atribuit în Evul Mediu tuturor oamenilor care aveau o religie diferită de cea catolică. Era un termen folosit pentru descrierea celor care venerau un alt zeu, a celor care venerau pământul, natura, pe ei înşişi sau orice nu era creştin.

Satan a fost creat de celelalte religii pentru a da o definiţie a tot cea ce este "rău". Acest "diavol" a fost creat pentru a reprezenta aşa-zisele păcate ale oamenilor. Conform acestor religii, Satan reprezintă distrugerea.

Pe de altă parte, este un alt ego al lui Satan, numit Dumnezeu. Ca şi Satan, Dumnezeu are multe nume, depinde de religie şi perioadă. Acest Dumnezeu reprezintă tot ceea ce este bun în oameni, toate lucrurile bune pe care le pot face pentru alţii. Acest Dumnezeu ar trebui să reprezinte creaţia.

Pentru un satanist, Satan nu este altceva decat o forţă a naturii. Satan nu este considerat o zeitate. Această forţă este considerată partea întunecată a naturii. Această "parte întunecată" nu reprezintă neapărat răul, ci doar o parte neexplorată a naturii. Satanismul nu cere venerarea lui Satan, nu îţi cere nici măcar să crezi într-o zeitate. Depinde de individ să aleagă ce nivel i se potriveşte cel mai bine.

Însă, în satanismul tradiţional (spiritual) se presupune venerarea lui Satan.